Deformație excentrică

În liniște totală, s-a instalat haosul.

De pildă, uite cum România doarme ca o ursoaică, în timp ce puii ei obraznici zburdă la marginea pădurii. Arsă pe labe de incendiul din noiembrie, s-a așezat în fundul peșterii, sforăind, mormăind ceva neinteligibil la urechea guvernului, doar cât să-l sperie un pic și să fugă de lângă stupi. A tresărit, ca și cum i s-ar fi rupt un os pe care nu și-l știa, când a simțit murindu-i iar dintre copii (mai mici și mai mari). A mormăit amenințător, dar și cu o oarecare tandrețe când i-a trecut duhului lui Eco (Umberto, desigur) pe la nări, a tras un pârț când s-a micșorat TVA-ul.

Cu mirosuri chemătoare venind din sat, câțiva dintre pui se zvârcolesc la marginea pădurii. Le e foame, dar alte miasme, cel al lucrărilor de doctorat și al subsuorilor cu aspect de siloz nord-coreean, le înmoaie genunchii și îi țin departe de șunca de pe porcii care zburdă veseli dincolo de garduri. Unul dintre puișori, priceput și la fotbal, și la oi – culmea! – fonfăie ca și cum i-ar fi ciudă, dar de fapt are un muc în nas. Continue Reading →

România liniștită

Pentru faptul că au murit 27 de oameni și alți aproape 150 sunt internați nu sunt vinovați Guvernul, Ministerul de Interne, IGSU sau Ministerul Sănătății. De asemenea, fără să mă antepronunț și ferindu-mă mereu de ”execuții” publice, cred că pare limpede cine sunt criminalii. La televizor, reacția și cooordonarea generală creează impresii diverse: sunt eroii noștri de zi cu zi care salvează vieți pe bandă rulantă și sunt șefii lor care din nou au bâjbâit, s-au împiedicat și au demonstrat că povestea asta, cu situațiile de urgență, are demonii ei pentru care nu suntem pregătiți. Continue Reading →